Software de administrare de care nu se teme nimeni
Note de la construirea registruverde.ro.
Primăriile sunt obligate prin lege să țină un registru al spațiilor verzi. Cum am făcut o aplicație pe care o poate folosi și un funcționar, și un cetățean.
Obligația
Legea 24/2007 obligă fiecare localitate din România să țină un registru al spațiilor verzi: parcuri, copaci și mobilierul urban dintre ele. Multe orașe îl țin într-un tabel, într-un teanc de fișiere CAD sau într-un sertar, iar unele nu-l țin deloc. Rămâne o problemă de hârtii până când un copac cade peste o mașină. Instanțele au tratat primăria ca răspunzătoare pentru copacii din grija ei, indiferent de culpă, iar un registru la zi și documentat e cea mai bună dovadă că cineva s-a ocupat de ei.

Oamenii care țin registrul sunt funcționari cu alte zece sarcini, nu specialiști GIS. Așa că am păstrat modelul mic. Fiecare copac are una din trei stări: sănătos, de urmărit sau pericol. Asta e întrebarea la care trebuie să răspundă un oraș, iar un cetățean o citește dintr-o privire pe harta publică. Cu aceleași trei stări, primăria știe unde să trimită echipa și are dosarul gata dacă un copac face vreodată pagube.
Nici n-am vrut ca cineva să pornească de la zero. Cele mai multe localități au deja planuri pe undeva, în DWG, DXF, shapefile sau GeoJSON, desenate în Stereo 70, sistemul în care sunt datele cadastrale din România. Aplicația le importă așa cum sunt.
Două fețe ale aceleiași aplicații
Pe harta publică, fiecare parc, copac și bancă are fișa lui, cu starea, istoricul și lucrările făcute. Harta merge în browser, pe calculator și pe telefon, și nu cere cont. Oricine vede parcurile și copacii din jur și poate semnala o problemă, iar primăria răspunde în același loc, public.
În spate, funcționarii au un panou pentru inventar, pentru intervenții și pentru sesizările venite de la cetățeni. Fiecare lucrare trecută acolo apare în istoricul copacului de pe hartă.
Dedesubt e Laravel cu un back end în Filament, un stack pe care îl știm bine pentru administrare cu multe date. Un funcționar de la primărie n-ar trebui totuși să simtă că a intrat într-o unealtă de programator, așa că am construit peste el destulă interfață proprie încât să nu mai semene cu Filament.
Brandul și interfața le-am desenat odată cu dezvoltarea, ca aplicația să poată sta singură în fața unui primar. Identitatea e calmă și civică. O primărie trebuie să aibă încredere în ea, iar un locuitor trebuie să poată semnala un copac înclinat fără instrucțiuni.
Cel mai bun software de administrare e cel pe care un funcționar îl folosește marți după-amiază fără să sune pe nimeni.
Fără dependență de furnizor
Datele publice n-ar trebui să depindă de un singur furnizor. Aplicația rulează în centre de date din UE sau pe serverele primăriei, aceeași aplicație în ambele cazuri, și totul se exportă în formate deschise. Dacă un oraș vrea vreodată să plece, își ia registrul cu el.



